Crâmpei

...încercând să uit, m-am ascuns astăzi în spatele culorilor.
Este prima fugă de acasă - de la întoarcerea mea -
în acea lume de demult,
în care ziua îmi era nemărginită,
iar poveştile îmi însoţeau dimineţile,
asfinţiturile şi-mi hrăneau sufletul de copil.
Este prima pânză însufleţită la înălţime,
pe umerii noului meu şevalet,
Mitică

"Bucuriile nu pot să ne vină decât din noi, din împăcarea în primul rând cu noi înşine, din necesitatea de a lua lumea aşa cum este - cu înălţimile şi căderile ei - şi din înţelegerea faptului că lumea va fi tot aşa cum este şi atunci când noi nu vom mai fi."

[Ioan Romoşan - Fragmentarium, Editura Cartea Românească, 1998, p.222]