Doliu

Nu ne-am mai spus "adio"
dar știm prea bine amândoi
că...atât a fost.

Ne-am fi îndepărtat grăbiți,
de n-am fi fost prea-mpovăraţi
de tot ce-a fost,
de ceea ce n-a fost,
de-atâtea vorbe fără rost,
de-atâta uscăciune amară
de-atâtea deznădejdi ce ne-au pierdut.

Atât a fost...şi-am pus pecetea vinilor pe-o coală
şi-am iscălit - tu, sus, iar eu, puțin mai jos.
Am iscălit, încuviințându-ne unul altuia renunțarea
În ziua păcălelilor,
Precum ai zis c-a fost iubirea mea.

Atât a fost. De-a fost, căci nu mai știu
Am invocat uitarea şi-am primit-o
îi port cernitul strai acum.
Şi nu pricep de ce mă doare întruna
Şi nu mai ştiu ce-i cu năluca pe care-o chem "dragostea mea".