Dar de doamna vă mai amintiți?
A fost cât pe ce s-o-ntreb de-a locuit şi ea un timp în blocul nostru, altfel neexplicându-mi de unde ne ştiam...Şi ea-mi zâmbea şi eu îi zâmbeam...În cele din urmă, o ninsoare, de data această de lună mai, de petale, a-ndepărtat bruma uitărilor, îndreptându-mi gândurile spre-o altă ninsoare. Ultimă.
Da...Prin urmare acolo o-ntâlnisem...îmi pare c-au trecut ani cu ierni tare-ntinse de-atunci...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu